Nervii cranieni reprezintă componenta craniană a sistemului nervos periferic, fiind nervi cu origine la nivelul encefalului. Omul posedă 12 perechi de nervi cranieni, dintre care 10 își au originea aparentă în trunchiul cerebral. Nervii cranieni asigură inervația senzitivo-motorie a extremității cefalice și de asemenea importante funcții senzoriale. Numerotarea lor elaborată de Samuel Thomas von Sommering si Felix Vicq D'Asyr îi ierarhizează în raport cu nivelul originilor și amplasamentul la baza craniului (fosa cerebrală anterioară, mijlocie si posterioară).

Primele două perechi, respectiv nervul olfactiv (prima pereche) şi nervul optic (perechea a doua), sunt elemente periferice ale căilor olfactice, respectiv vizuale, dependente de emisferele cerebrale. Celelalte perechi (III-XII) îşi au originea în nucleii din trunchiul cerebral ce continuă formaţia cenuşie a măduvei fragmentată de cele două decusaţii piramidală şi piniformă. Nervii cranieni III şi IV (oculomotor comun si patetic) au nuclei situati in mezencefal, nervul V (trigemen) cu nuclei bulbo-ponto-mezencefalici, nervul VI (abducens), nervul VII (facial) si nervul VIII (acustico-vestibular)cu nuclei ponto-bulbari. Ultimele patru perechi sunt nervi cu origine bulbară: nervul IX (glosofaringian), nervul X (vag), nervul XI (spinal) şi nervul XII (hipoglos).