Centrii nervosi situati intranevraxial si extranevraxial, aflati in relatie cu organele a caror activitate o controleaza, formeaza sistemul nervos vegetativ. In cadrum sistemului nervos vegetativ deosebim, structural si functional, un sistem nervos simpatic si unul parasimpatic. Cele mai multe organe primesc o inervatie dubla si antagonica. In alte organe, simpaticul si parasimpaticul exercita efecte de acelasi tip, dar acestea sunt diferite calitativ si cantitativ. Exista, de asemenea, organe asupra carora numai unul dintre sisteme are efect.

La baza sistemului nervos vegetativ sta reflexul, care se desfasoara pe baza arcului reflex vegetativ. Calea aferenta a arcului vegetativ este asemanatoare cu cea de la arcul reflex somatic,. Neuronul viscero-aferent isi are originea in ganglionii spinali sau in ganglionii extranevraxiali atasati nervilor cranieni. Dendrita lor ajunge la receptorii din organe sau vase, iar axonul patrunde in nevrax, intrand in legatura cu centrul vegetativ (simpatic sau parasimpatic).Calea eferenta a reflexului vegetativ se deosebeste fundamental de cea a reflexului somatic, datorita existentei unor gaglioni vegetativi latero-vertebrali, in cazul sitemului simpatic, sau juxta-viscerali si intramurali, in cazul celui parasimpatic. La nivelul ganglionilor, are loc sinapsa intre intre axonul neuronului vegatativ preganglionar si cel postganglionar. Axonul neuronului postganglionar formeaza fibra postganglionara, care ajunge la organul efector vegetativ. Sistemul nervos vegetativ formeaza, la nivelul diferitelor viscere, plexuri vegetative mixte, simpatico-parasimpatice. Centrii sistemului simpatic se afla in coarnele laterale ale maduvei toracale si lombare superioare.

Centrii sistemului simpatic se afla in coarnele laterale ale maduvei toracale si lombare superioare. Centrii sistemului parasimpatic sunt situati ata in nucleii parasimpatici din trunchiul cerebra;. Cat si in maduva sacrala S2-S4, unde se descrie nucleul parasimpatic pelvian.